Răspuns:
Sărbătorile de iarna la români încep de la Sf. Andrei (30 Nov.) şi ţin până la Sf. Ion (7 ian). Este o îmbinare de tradiţii, obiceiuri şi datini - unele venite din perioada precreştină - cu sărbători religioase creştine.
Urmează cea mai importanta sărbătoare creştină a iernii, Crăciunul (Naşterea Domnului), dar înainte însă, este Ajunul Crăciunului (24 dec.). În dimineaţa acestei zile (în unele zone cu o seară înainte), cete de copii, umblă din casă în casă, cu Colindul. Pentru colindele cântate în noapte, pe la uşi, pe la fereşti, copiii primesc covrigi, colaci, turte, mere, nuci şi tot felul de alte daruri. Pe lângă cetele de copii, sunt şi preoţi, care merg cu icoane în braţe,din casă în casă, pentru a stropi cu aghiasmă oamenii şi încăperile şi a anunţa prin cântec, „Naşterea Domnului Iisus Hristos”.Aşa cum Crăciunul este dominat de colinde, Anul Nou este marcat de „urări”, făcute prin intermediul mai multor ritualuri populare: Pluguşorul, Sorcova, Buhaiul, Vasilca, jocuri mimice cu masti de animale (Capra, Ursul, Caluşul, Cerbuţul), sau personaje ţărăneşti. Nu lipsesc nici colindele, dar acestea au acum alt rol, de vestire a înnoirii anului. Sunt obiceiuri care încă se păstrează, poate datorită caracterului lor spectacular, dar şi datorită prilejului de a petrece.
