Răspuns :
Regimul fanariot in Tara Romaneasca si Moldova:
1711 – inceputul regimului fanariot in Moldova;
1716 – inceputul regimului fanariot in Tara Romaneasca;
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat, mai intai in Moldova, apoi si in Tara Romaneasca.
Trasaturile regimului fanariot:
- domnitorii erau numiti de sultan dintre grecii din carteirul Fanar al Constantinopolului, ce detinusera functii importante in ierarhia Imperiului;
- teritoriul principatelor romane era considerat parte integranta a Imperiului Otoman, prin urmare parti din teritoriu puteau fi instrainate in functie de interesele Portii;
- Tarile Romane nu aveau dreptul sa intretina o armata proprie;
Economia fiind subordonata Portii otomane, au crescut obligatiile catre turci si s-a mentinut monopolul acestora asupra economiei;
Tarile Romane nu aveau dreptul la o politica externa proprie, in relatiile cu alte tari interesele acestora fiind reprezentate de sultan.
Cu toate acestea Tarile Romane aveau un statut aparte in cadrul Imperiului Otoman, acestea mentinandu-si autonomia interna.
Regimul fanariot, prin dominatia exercitata de Poarta, fiscalitatea excesiva si coruptia administratiei din Tara Romaneasca si Moldova a avut ca efect accentuarea saraciei ce a devenit tot mai apasatoare pentru romani care au initiat o serie de demersuri, pe langa Marile Puteri, menite sa la elibereze de sub aceasta dominatie.
Pe de alta parte, prin actiunile lor reformatoare in plan economic, social si politic, domnii fanarioti au contribuit la modernizarea societatii romanesti in spiritul ideilor iluministe.
Opera reformatoare a domnilor fanarioti:
Constantin Mavrocordat, a avut mai multe domnii in Tara Romaneasca si Moldova intre 1730-1769. A luat masuri pentru reformarea administratiei, justitiei, finantelor.
refoma fiscala: desfiintarea darilor si inlocuirea lor cu un impozit anual fix, ce putea fi platit in 4 rate;
reforma sociala, infaptuita in 1746 in Tara Romaneasca si in 1749 in Moldova, a constat in desfiintarea serbiei si a legaturii de pamant a taranilor care se putea rascumpara. Ei au devenit clacasi, fiind obligati sa presteze zile de claca pe pamantul boierului (12 zile pe an in Tara Romaneasca si 24 in Moldova).
Alexandru Ipsilanti, domn in Tara Romaneasca (1774-1782; 1796-1797) si in Moldova (1786-1788) a infaptuit reforme in invatamant, justitie si finante.
Scarlat Calimachi, domn al Moldovei in 1806, 1807-1810, 1812-1819 – a tiparit la Iasi, in 1816-1817, ‘Codul lui Calimachi’, o culegere de legi inspirata din Codul austriac si Codul lui Napoleon.
Ioan Gheorge Caragea, domn al Tarii Romanesti (1812-1818), a promulgat, in 1818, un cod de legi (Legiunea lui Caragea) inspirat din Codurile occidentale. El a marit obligatiile taranilor clacasi fata de boieri.
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru web care acoperă despre Istorie. Sperăm că informațiile furnizate v-au fost utile. Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară. Ne vedem data viitoare și nu ratați să marcați.