Plin de bucurie mare, Oarecine îmi spunea C-a vândut din întâmplare Şi cu un preț de mirare Un cal prost ce el avea: “Căci bietul cumpărător, Zicea el, s-a înselat Şi puțin cunoscător Orice i-am cerut mi-a dat.” La acestea ce să-i zic? Atunci n-am răspuns nimic: Dar peste puține zile îl văz, însă furios, Şi-mi striga: “Nu ştii, frate, un mişel, un ticălos, Ce semană om de treabă, fără milă m-a-nşelat. Mi-a vândut o sticlă proastă drept un diamant curat; Cum ți se pare aceasta?"“Zău, aşa cum mi-a părut Întâmplarea de deunăzi cu calul ce ai vândut.”
Strigam şi protestam tare Când nedreptatea cercam, Dar mulți urmam la-ntâmplare Fapta ce o defăimam.
Un om vrea să vândă un cal. O altă persoană zice că îl vrea și îl cumpăra. Pe animalul cumpărat Îi două sticlă care pretinde să fie un diamant. A doua zi vânzătorul și-a dat seama că persoana de ziua trecută s-a folosit de el și că acela nu este un diamant. De atunci nu se mai știe nimic de omul lacom care l-a mințit pe vânzător.
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru web care acoperă despre Limba română. Sperăm că informațiile furnizate v-au fost utile. Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară. Ne vedem data viitoare și nu ratați să marcați.
