Marea Criză mondială declanşată în SUA prin prăbuşirea bursei de la New York a aectat grav şi România. Principalele efecte au fost scăderea producţiei, creşterea numărului de şomeri, reducerea salariilor, devalorizarea leului şi multe sinucideri.
La trei zile după „marţea neagră“ (29 octombrie 1929) de pe Bursa din New York, cel mai mare ziar românesc al epocii, „Universul“, a alocat un mic spaţiu editorial evenimentului: „La Bursa de efecte din New York s-au făcut tranzacţiuni asupra unui număr de circa 14 milioane de acţiuni. Şedinţa a decurs extraordinar de furtunos şi în parte într-o atmosferă de panică, înregistrându-se scăderi colosale la cursurile celor mai multe hârtii“.
În SUA, în câteva zile, a fost anulată toată creşterea economică din ultimul an. Indicele bursier Dow Jones a pierdut 89% din valoare, iar în următorii ani, scăderea a continuat treptat, dar sigur. De la 381.17 puncte, cât avea în octombrie 1929, a ajuns la 41 de puncte în iulie 1932 şi i-au trebuit 26 de ani pentru a ajunge din nou maximul atins înaintea crizei. La începutul anilor 1930, preţul chintalului de grâu scăzuse sub nivelul cheltuielilor făcute pentru a-l recolta. Marii proprietari, care făcuseră eforturi financiare considerabile pentru automatizarea procesului agricol, s-au găsit în situaţia de insolvabilitate. Mărfurile agricole, neprotejate de nici o măsură vamală, au fost lăsate la discreţia concurenţei internaţionale, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor respective cu 60-70% faţă de perioada 1928-1929.
