Răspuns:
Într-o zi frumoasă de toamnă am plecat cu Pufi,cățelul meu ,la plimbare prin pădure. Copacii cu frunze îngălbnite și iarba verde -gălbui îți aminteau că a sosit toamna. Animale fel de fel mișunau prin tufișuri. Deodată ,se aude un foșnet iar cățelul o ia la fugă.Alerg după el dar, se face nevăzut într-o tufă de zmeură.Mă iau după urme și ,ce să vezi ,săpa de zor la un mușuroi de cârtiță.De la distanță se vedea pământul cum sare dar,câinele nu se mai zărea. Când am ajuns la locul respectiv am văzut doar partea din spate a câinelui și codița restul fiind în totalitate în pământ.L-am strigat și când a scos capul din pământ a început să strănute și arăta amuzant cu muștățile pline de praf.
Explicație:
