Era primăvară, iar eu impreună cu familia mea am decis sa facem o mică excursie de câteva zile la munte.
Ne-am pregătit corespunzător și am plecat spre gară. Ajunși în gară, a trebuit sa mai așteptăm cateva minute trenul deoarece avea întârziere, însă entuziasmul pe care-l aveam nu m-a supărat deloc această mică problemă.
Într-un final ajunge și trenul și urcăm în el, însă când să se uite tatăl meu pe bilet să vadă unde avem locuri și-a dat seama că a uitat biletele acasă. Toți ne-am supărat deoarece nu știam dacă mai sunt bilete la vânzare pentru această călătorie, iar dacă ne întoarceam după bilete acasă pierdeam trenul cu siguranță. În acel moment, tatăl meu s-a dus repede la ghișeu să întrebe de bilete, iar când s-a întors, spre norocul nostru, a venit cu bilete. Cu toții eram în culmea fericirii.
Călătoria a decurs normal, văzând o grămadă de peisaje minunate pe drum, iar excursia a fost distractivă și frumoasă
