Răspuns:
Frumos fragment!
In primul rand, nararea este la persoana I, autorul fiind personajul care povesteste despre Zair, un armsar frumos din neam arab.
L-a primit in dar de la parintii care se confruntau deja cu ceva probleme financiare, dar pe care tanarul nu dorea sa le aprofundeze. Bucuria primirii acestui dar neasteptat, ca o recompensa a notelor bune, a fost cea mai minunata surpiza.
Zair l-a acceptat din prima clipa cand a fugit ca o sageata pe poarta casei cu cerdac, in goana peste campuri si lunci, pentru a fi lasat apoi liber. Astepta cu nerabdare cuprins de o voiosie copilareasca sa fie din nou inseuat si calarit dus sa alerge, dus la baie. Astfel tanar si cal fiind una!
Vara trecu repedesi sosi toamna cand baiatul trebui sa plece la Iasi. Abia atunci intelese cu ce greutati se confruntau parintii lui, cand primi o depesa de acasa prin care i se explica ce sacrificii au trebuit sa faca ai lui, ( sigur pentru a-l sustine la studiile din Iasi)
A inteles ca si Zair a fost vandut, iar adevarul l-a coplesit atunci cand l-a zarit si recunoscut inhamat la o sanie a noilor lui stapani. Calul l-a recunoscut imediat atunci cand i s-a spus numele, iar tanarul l-a imbratisat lung si deznadajduit.
Explicație:
