„ O iarbă subţire, culcată de vânturi, s-aşterne ca un covor, pe largul, înaltul creştet al Mântiorului. Privirile noastre, însetate de spaţiu, zboară peste munţii a trei ţinuturi. Sute de piscuri răsar de pretutindeni, se desfac unele din altele, zimţuind zarea până în albastrul depărtărilor. Numai spre răsărit, în strunga ce se deschide pe lângă Zboina Frumoasă, s-astâmpără clocotul pământului, și mugurite se pleacă, dând goană vederii pe valea netedă, fumurie a Siretului. ”


precizeaza numarul de forme flexionale ale adjectivelor: insetate, fumurie. din text