Răspuns
Îmi amintesc cu mare drag de cât eram de poznaș în copilărie. Pe când aveam 9 ani, atunci când apar ghioceii și căldura revine, am plecat cu prietenii la joacă în satul vecin. Mi-am luat cu mine mingea preferată și speram să ne jucăm cu ea pentru că tare îmi era dor.
Pe când am ajuns l-am întâlnit pe Nea Ion, care era suparat.
-Ce ați pățit, Nea Ion?
- Eu? spuse el mirat,
- Da, vă văd tare supărat.
Nici nu-i spusesem bine, căci am lovit mingea în geamul bietului om.
-Acum nu mai sunteți supărat, nu-i așa?
Tot ce am făcut mai apoi a fost să fug cât văd cu ochii acasă, acolo unde mama aflase deja de pozna mea, iar ca pedeapsa am primit o săptămână de curățenie la animalele bunicilor.
Explicație:
