Livada bunicii ....
Intr-o zi pe la sfarsitul lunii iunie , inainte de ora panzului , eram in livada din spatele casei bunicii.. Desi soarele isi prelingea razele cu blandete spre pamant, merele aurii se clatinau prin adierea lina a vantului . Priveam indelung cum teiul inmiresmat cu floricele mici si gingase imi readuse in minte momente frumoase petrecute la umbra racoritoare a teiului. Urmaream dansul mirific al micilor vietuitoare care-si faceau cuib in ramurile pomilor.
O boare usoara strabatea crengile copacilor dand stralucire fructelor dulci si miresmate. Susurul molatic al izvorului care-mi strabatea livada imi dadea un sentiment linistitor de parca imi trimitea sentimente de comfort. Livada din fața mea este un adevărat tablou plin de culori vii. În mijlocul acesteia, troneaza câțiva meri și peri bătrâni. Sub greutatea merelor roșii zemoase și a perelor dulci, de un galben șters, crengile pomilor gem, fiind gata-gata să se rupă. Prunele de un albastru închis atârnă pe ramuri ca niște beculețe în pomul de Crăciun. Gutâi gustoase, galbene și străucitoare precum aurul completează peisajul plin de culoare și arome al livezii.
