Răspuns :
Răspuns:
Generalități
Avem hidroliza unor săruri provenite din bază tare; NaOH, LiOH și acizi slabi: HNO₂ și H₂CO₃. În acest caz anionul sării (NO₂⁻, respectiv CO₃²⁻) este hidrolizabil, adică el reacționează cu apa solvent, fiindcă este activ acido-bazic:
A⁻(anion) + H₂O (solvent) ⇄ HA (acid foarte slab) + OH⁻ (bază puternică)
Soluția are caracter bazic, pH-ul este bazic, situat în domeniul de pH: 7-14.
Explicații:
a) pH-ul soluției de NaNO₂.este bazic ?
Etape ce au loc la introducerea sării în apa solvent
NaNO₂ provine din: NaOH bază tare și HNO₂ acid slab. Când se dizolvă în apă au loc următoarele fenomene:
a1) disocierea NaNO₂:
NaNO₂aq ⇄ Na⁺aq + NO₂⁻aq
Na⁺, cation, este inert acido-bazic, fiindcă provine din NaOH bază tare; este forma acidă conjugată slabă din ionizarea NaOH în apă.
NO₂⁻ anion, este forma bazică conjugată a unui acid slab HNO₂. Anionul este activ acido-bazic, față de apă:
H₂O⇄ H⁺aq + OH⁻ aq, autoionizarea apei, are loc foarte puțin, este neglijabilă. ( Kw (H₂O)=10⁻¹⁴)
a2) reacția dintre ionii sării cu ionii apei, în funcție de tăria lor acido-bazică:
Na⁺ = nu reacționează; NO₂⁻ reacționează cu H₂O :
NO₂⁻ + H₂O (l) = OH ⁻ + HNO₂ acid slab, Ka =4,5 .10⁻⁴,
bază1 acid bază tare acid slab1
Cantitatea de ioni H⁺ din apă scade, fiindcă vor fi în HNO₂ . Ionii OH⁻ predomină, și vor da caracter bazic soluției apoase de NaNO₂. Acidul HNO₂ format, disociază puțin și nu modifică semnificativ valoarea concentrației de ioni OH⁻.
Reacția generală la hidroliza NaNO₂ este inversa reacției de neutralizare.
NaNO₂(aq) + H₂O (l)⇄ NaOH ( aq ) + HNO₂( aq )
sare apă bază tare........acid slab Ka =4,5.10⁻⁴
NaOH disociază total în apă în ionii Na⁺ și OH⁻.
Ecuația iono-moleculară este:
Na⁺aq + NO₂⁻aq +HOH (l) ⁻ ⇄ Na⁺aq + OH⁻aq + HNO₂aq
sare disociată apă baza tare disociată acid slab
De unde rezultă:
NO₂⁻aq + H₂O(l) ⇄ HNO₂ (aq) + OH⁻ (aq)
scara de pH:
0.............................7.................pH soluție NaNO₂..................14
b) pH-ul soluției apoase de Li₂CO₃ este bazic.
Explicație:
La fel cu punctul ”a” , avem următoarele fenomene, care încep cu momentul introducerii carbonatului de Li₂CO₃ în apă solvent:
b1) disocierea sării sub acțiunea apei:
Li₂CO₃aq → 2Li⁺aq + CO₃²⁻ total
H₂O(l) ⇄ H⁺aq + OH⁻aq foarte puțin, se neglijează.
b2) reacția dintre ionii sării cu apa:
Discuție:
-ionul Li⁺ (cation) provine din baza tare alcalină, LiOH. Ionul Li(+) este forma acidă conjugată, foarte slabă din punct de vedere acido-bazic, de aceea se numește inert acido-bazic. Nu reacționează cu apa.
-ionul CO₃²⁻ (anion) provine din acidul foarte slab (nu există în stare liberă); H₂CO₃. Este forma conjugată bazică a acestui acid. El va reacționa cu apa:
CO₃²⁻ aq + 2H₂O → 2 OH⁻ aq + H₂CO₃ aq
bază1........acid 2..........baza2..........acid1
H₂CO₃ are: Ka1 = 4,2.10⁻⁷; Ka2= 4,8.10⁻¹¹
Acidul carbonic disociază puțin în ioni; concentrația de ioni H⁺ din soluție va scădea, prin legarea lor în acidul carbonic. Predomină ionii OH⁻, care vor da un caracter bazic soluției de Li₂CO₃.
Ecuația ionică este:
2Li⁺aq + CO₃²⁻aq + 2H₂O(l) ⇄ H₂CO₃(aq) + 2Li⁺aq + 2OH⁻aq
sare apă acid slab bază tare disociată
Ecuația după reducerea ionilor Li(+), este:
CO₃²⁻ aq + 2 H₂O(l) ⇄ H₂CO₃ aq + 2 OH⁻aq
Concentrația molară a ionilor OH⁻ din soluție, produce un pH bazic, calculat cu relațiile matematice:
pOH= -lg C M OH⁻
pH = 14 - pOH
V-am scris multe informații, pentru înțelegerea fenomenelor!
Explicație:
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru web care acoperă despre Chimie. Sperăm că informațiile furnizate v-au fost utile. Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară. Ne vedem data viitoare și nu ratați să marcați.