👤

DAU COROANA CELUI CARE RASPUNDE PRIMUL. Ce ai povesti dacă ai fi un fulg de nea? Imaginează ti că ai fi un fulg și povestește ce vezi, ce auzi, ce simți, ce întâmplări ai putea trăi ca fulg. Dă un nume neobișnuit fulgului. Poți avea în compunerea ta și un dialog cu soarele, cu zâna iarnă ori cu alt personaj.( Compunere)​

Răspuns :

buna! eu sunt un fulg! iar astăzi vă voi povesti o zi din viața mea!

tocmai ce m-am trezit de pe nori albi și pufoși. norul îmi spune

-Salut fulg cristaliziu astăzi trebuie să-ți iei la revedere de la mine. te vei duce în nou oraș!

-Ce bine,ce bine deabea aștept să văd copilași care o sa mă folosească pentru a face un bulgare!

- și eu mi-aș dori asta ....

- lasă morile și tu la un moment dat vei fi un fulg!

-da, sa speram

după mi-am luat zborul lin înspre pământ, simțeam un aer rece care mă legăna de colo până colo , soarele îmi făcea cu ochiul și îmi zicea sa am o viață frumoasă iar norului ii cursese o lacrimă pentru că se desparsise de cel mai bun prieten al lui. pe drumul înspre pământ m-am întâlnit cu un alt fulg. eu ii spun:

-buna fulguleț, tu unde vrei sa ajungi?

- eu vreau sa ajung pe acea casa roșie, sunt deja bătrân. am obosit sa se joace toți copii cu mine, tu unde vrei sa ajungi?

-eu din potriva! vreau sa se joace cu mine!

- așa voiam și eu când eram tânăr, dar odată și odată tot te vei satura

- nu cred că va fi prea curând!

- bine fulgule, aici trebuie sa o iau la stânga! poate ne mai vedem

-pa fulgulet!

-pa!

după am mai așteptat puțin și am ajuns jos pe pământ unde erau o grămadă de fulgi! era foarte frumos și călduros. deabea așteptăm sa vina ziua sa se joace cineva cu mine. venise ziua iar copii deja veniseră să ia zăpadă , era așa frumos! copii strigau:

-zapada ieiii zăpadă!!! deabea așteptăm! hai sa facem bulgari!

De fiecare data momentul asta îmi place cel mai mult

Răspuns:

Sper ca te-am ajutat

Explicație:

Inca de la inceputul lui decembrie incepe anotimpul iarna.Eu asteptand cu nerăbdare acest anotimp povestesc fratelui meu Sorinel ca el nu mai are puterea sa straluceasca cum stralucea pana acum.Auzind acest lucru imi spune:

-Esti nerăbdător să cobori pe pământ,Alburas?

El raspunde:

-Da,abia astept sa vorbesc cu stăpâna mea Iernuța să imi dea voie să mă cobor pe pământ deoarece copiii de-abia mă așteaptă ca să se joace cu mine.

Sorinel raspunde:

-Da,dar din cand in cand Iernuța mi-a zis ca sa mai vin si eu sa te vizitez ziua.Auzind acestea Lunita ii spune:

-Eu o sa te las ziua,dar noaptea o sa il ajut pe Alburas sa reziste pana in zori,vreau sa il vad cum sclipeste si cum se bucura de timpul lui petrecut pe Pamant.

Auzind acestea,Alburas ii cere voie stapanei sa coboare in miez de noapte.Iernuta ii da voie iar el coboara incetul cu incetul pe Pământ.Vazand cat de frumos este mirosul Pământului.Un copil zărind-ul il ia in mânuță.Senzația de bucurie pe care o simt nu pot sa o spun decat stăpânei mele isi zise Alburas in gandul lui.Acest copil are un miros placut,o mânuță foarte calda si imi este frica sa nu ma topesc si sa dispar.Dar am asteptat cu nerăbdare sa-mi petrec timpul cu toți care ma asteapta.Casutele pe care le vad sunt catifelate,imi plac,copaci stralucesc cu mine pe ei,iar brazii se bucura pt.mine.

In incheiere vă spun ca daca erati in locul meu aveati toate senzațiile pe care eu le traiesc.Este foarte miraculos in lumina Lunitei sa stralucesc iar in lumina lui Sorinel sa sclipesc.