E corectă oare expresia ,,La redactie a parvenit o plângere?", ne-a intrebat in cadrul
unei emisiuni radiofonice interactive un ascultator. Şii-am răspuns prompt ca aici verbula
ficatii" il determina pe ascultător să pună la indoială corectitudinea enuntului in cauza,
Acum este locul să dezghiocăm pe indelete subiectul propus atenției noastre de către
Se dá textul:
semni
parveni este utilizat corect, insa el are si alte semnificatii si ca tocmai aceste alte
stimatul radioascultător,
Verbul a parveni este - repetăm - polisemantic si înseamnă „1. A ajunge, fără merito
deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un con-
eurs favorabil de imprejurári, la o buna situatie mate- „Parvenitul, mandru, dar nesigur de
rială, politica sau socială; a pătrunde într-o pătură noua sa pozitie, are nevoie permanenta
sociala inaltă; a se ajunge. 2. (Despre stiri, scrisori de confirmare, de recunoaştere sociala
etc.) A ajunge la destinaţie, a fi remis destinataru- şi face totul pentru a o obţine. Este dis-
lui..."; el are şi alte semnificații, nu le transcriem pe pus chiar să piardă bani pentru a-si asi-
toate din Dictionarul Explicativ.
gura imaginea de om plin de bani."
Evident, a parveni o plângere este un enunt corect,
Vintila Mihăilescu (1951-2020)
In sensul cá plángerea respectivă a ajuns la destina-
tie. Dar noi înțelegem de ce radioascultătorul nostru ne-a adresat întrebarea. Domnia Sa
cunostea, probabil, numai celălalt sens al verbului în discuție - faptul de a ajunge, fără
merite deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un concurs favorabil de împrejurări, la
o bună situaţie materiala, politică sau socială"; or, plângerea şi în genere un mesaj scris nu
putea, dată fiind numai această semnificație a verbului în cauză, să... parvină”.
Parvenirea e tratată în Dicţionarul Explicativ ca ,,acţiunea de a parveni şi rezultatul
ei" şi semnifică toate aspectele semantice ale acestui verb. Altceva e substantivul parvenit.
Acesta se referă în exclusivitate la „persoana) care parvine",
verbul fiind intrebuinţat aici numai şi numai cu semnificația
„1. A ajunge, fără merite deosebite, prin mijloace neoneste sau
printr-un concurs favorabil de împrejurări, la o bună situa-
ţie materială, politică sau socială...". Dinu Păturică, de exem-
plu, protagonistul romanului Ciocoii vechi și noi, de Nicolae
Filimon, este, fără îndoială, un parvenit în înţelesul direct şi
neindoielnic al cuvântului.
Există şi substantivul parvenitism, descifrat în sursa lexi-
cografică din care cităm drept , tendinţă, dorinţă de a parveni
(cu sensul peiorativ amintit deja!) cu orice pret; situaţie de par-
venit, mod de comportare, atitudine de parvenit" (pag. 755) o temă a textului .​