IONIȚĂ, SULTANA, ILIE, RUXANDRA, ȘERBAN

RUXANDRA: Sărut mâna, tată. Domnul Grigoriu vrea să-ți spună bună seara.

ȘERBAN (se înclină): Bună seara, bine v-am găsit.

IONIȚĂ: Bună seara, tinere, bună seara. Ei, ce mai faci? Greu cu dibla, greu! Nu-i meserie bănoasă, nu-i așa?

ȘERBAN (jenat): Eu cânt la clavir, nu la vioară. E o meserie frumoasă. Sunt încă în perioada de studiu, nici nu se pune deocamdată problema câștigului.

IONIȚĂ: Ei, da, sigur, acum stai pe banii Vernescului. Nici asta nu e ușor pentru un tânăr, trebuie să fie destul de zgârcit boierul.

ȘERBAN (e jignit, dar se stăpânește): Nu, deloc, mă ține ca pe un fiu.

(Femeile sunt din ce în ce mai stingherite.)

IONIȚĂ: Și pe urmă? Ai să cânți la Bristol, la Bacus? Sau pe undeva, la un restaurant din București?

RUXANDRA: Tată, domnul Grigoriu nu e doar lăutar. Se pregătește pentru a da concerte în toată lumea.

IONIȚĂ: Așa? Ei, și Cimbrișor care cântă acum la Bristol ne povestește, când bea nițel, că în tinerețe a dat concerte la Focșani. Puțini răzbesc. Puțini. Nu e tot să vrei să ajungi muzicant mare, și chiar dacă ai ajuns, e greu, e greu. Bați drumurile, aștepți să te aplaude, și în casele cele mari nu prea ești primit. Te pregătești pentru o meserie ingrată, tinere.

RUXANDRA: Tată, numai la noi, în provincie, artiștii sunt disprețuiți. În capitală, în țările mari, sunt […] onorați.

(Lucia Demetrius – Trei generații)

*diblă – vioară

* clavir – pian

1. Precizează cum este structurat/ împărțit un text dramatic.

2. Modurile de expunere predominante în textul dramatic sunt:

a) descrierea; b) dialogul; c) narațiunea; d) monologul; e) altele.

3. Acțiunea se petrece:

a) în București; b) în Focșani; c) în provincie.

4. Extrage din text indicații scenice care indică:

a) trăirile unui personaj

b) gestul personajului.

5. Ce sunt didascaliile (indicațiile scenice) și care este rolul acestora în cadrul textului dramatic?

6. Explică, într-un enunț, atitudinea lui Ioniță față de Șerban.

7. Prezintă părerea lui Ioniță despre condiția artistului.

8. Scrie construcțiile pasive din ultimele două replici ale fragmentului citat.

9. Extrage din replicile Ruxandrei o construcție reflexivă.

10. Transcrie un verb impersonal și o construcție verbală impersonală din replica: ” Ei, da, sigur, acum stai pe banii Vernescului. Nici asta nu e ușor pentru un tânăr, trebuie să fie destul de zgârcit boierul.”

11. Transformă construcțiile active în construcții pasive:

a) Scenograful proiectează decorurile.

b) Fata trimise un mesaj.

12. Precizează tipul construcțiilor din care fac parte verbele din enunțurile de mai jos.

· Și-a anunțat prezența încă de ieri. Construcție activă

· Fiecare va scrie un enunț. Construcție pasivă

· Îmi pasă de sănătatea planetei. Construcție reflexivă

· Piesa aceea a fost văzută de toți. Construcție impersonală

13. Notează predicatele din replica de mai jos, precizând felul fiecăruia: „Eu cânt la clavir, nu la vioară. E o meserie frumoasă. Sunt încă în perioada de studiu, nici nu se pune deocamdată problema câștigului.”

14. Extrage subiectele din enunțurile de mai jos și precizează prin ce parte de vorbire sunt exprimate fiecare:

1. „Tată, domnul Grigoriu nu e doar lăutar.”

2. „Eu cânt la clavir, nu la vioară.”

3. „Puțini răzbesc.”

15. Exprimă-ți opinia, în 50-80 de cuvinte, despre avantajele participării la un spectacol de teatru.