neg,
Cumătrul corb ţinea în plisc o bucată
De caşcaval, furată.
Cumátra vulpe, atrasă de miros.
Vorbi cu el sub un copac, de jos:
- Măria ta, îi zise, să trăieşti!!
Că tare mândru şi frumos mai eşti.
De-ai fi la ghiers cum te arăți în pene,
E lămurit, cu ochi şi cu sprâncene,
Nu vreau să mint, dar nici nu vreau
să neg
Că eşti minunea codrului întreg.
El, măgulit de-această cuvântare,
Voi să-i dovedească ce-i în stare:
Deschide pliscul, caşcavalul cade,
Vulpea îl ia şi-i ţine, cum se cade,
O altă cuvântare: -Domnul meu,
O să te-nvăţ acum ceva şi eu.
Linguşitorii se înfruptă de la cei
Ce cască gura ascultând la ei.
Lecţia mea, văzuşi nu te-a costat
Decât un colcovan de caş furat. scrie substantivele​