Răspuns :
Răspuns:
O ușoară adiere o ridică încet și o poartă-n zbor, aceasta văzând totul de sus totul.
Vântul parcă fredona un trist cântec de toamnă care din bătrâni fu purtat. Alinandu-i oboseala și parcă aducând-o sub scurta tăcere a somnului.
Dintr-o dată vântul se opri, frunza fiind purtată ușor lângă o floare. Cele două parcă sunt din piatra...nici șoaptă intre ele, floarea vrând să spargă gheață începe a ii povesti despre fluturii si albinele care o sărută pe creștet in fiecare zi, frunza trezinduse ușor auzi aceste cuvinte frumoase făcând-o să tanjeasca după iubirea despre care îi se povestește...amărâta frunza întreabă de ce ea nu are parte de aceste firmituri de noroc despre care se spunea asa de dulce.
Colorata floare simtinduse jenată încerca să schimbe vorbele care deja nu mai puteau fi luate înapoi .
Frunza tristă acceptă această durere...căzând astfel de tot in magicul vis dorit de ea in care toata lumea o adora, iar surorile ei rămăseseră veșnic cu ea.
Explicație:
Bună! Sper ca această continuare sa fie pe placul tau, daca ceva nu este mulțumitor sau greșit din neatenție, te rog să modifici sau sa ma corectezi .Spor!
Vă mulțumim că ați vizitat site-ul nostru web care acoperă despre Limba română. Sperăm că informațiile furnizate v-au fost utile. Nu ezitați să ne contactați dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de asistență suplimentară. Ne vedem data viitoare și nu ratați să marcați.