Cartea e alcătuită din frânturi ale relaţiei lui Griffin cu Theo şi deşi există aceste două părţi – înainte şi după ca Theo să moară – te bulversează faptul că un capitol este din trecut şi următorul este din prezent. Oarecum, mi-a fost greu să ţin pasul cu Griffin, care acum este împreună cu prietenul lui şi se simt bine, iar în capitolul următor este distrus de durere şi rememorează trecutul. Griffin este un personaj mai ciudăţel, nu este un tip oarecare, care ia lucrurile exact aşa cum i se înfăţişează şi fără să le analizeze. El are mici capricii, îi place să analizeze, are o obsesie cu numerele pare, indiferent dacă este vorba de cuvinte, de oră, de dată, persoane sau lucruri absurde, mai are o obsesie să stea în stânga tuturor; mai simplu, este complicat. Un adolescent aflat în schimbare, care începe să cunoască mai bine iubirea, să perceapă diferit relaţiile şi care nu ştie, cu adevărat, ceea ce vrea.
