Dor de iarnă
Îmi este dor de iarna cu zăpadă argintie și sclipitoare.
Îmi este dor și de jocul vesel făcut împreună cu un cățel trist și drăgălaș, ce a venit de nu știu unde la mine în curte.
Amândoi ne-am jucat în zăpada pufoasă până când mama a venit mânioasă după mine.
Când mama s-a uitat la cățelul drăgălaș, mititel și alb ca un iepuraș, am rugat-o să mă lase să îl păstrez.
Din iarna aceasta au devenit cei mai buni prieteni și au rămas nedespărțiți.
