Ex 1.
A veni:
I-a venit mintea la cap.
Au venit vizitatori.
A venit pe lume cel mai frumos copil.
Mi-a venit în minte o idee.
A curge:
Apa raului curgea încetișor la vale.
Rochia era creată dintr-o mătase lucioasă, curgătoare
Am răcit și acum îmi curge nasul.
Fața:
Fața de masă s-a murdărit
Când ne-am întâlnit avea o față tristă
El și-a dat arama pe față
La a izbi nu știu.
Ex 2.
Epitete:
Mara are ochii albaștri
Norii cenușii sau așternut pe cer.
Personificarea:
Iarna refuza să plece
Frunzele aleargă speriate de vânt
Comparații:
Ea este harnică ca o albină.
Are doi ochi negri ca doua mărgele
Metafore:
Mâine va fi o ploaie de meteoriți
Sufletul lui era otrăvit de răutate.
Ex 3.
Este iarnă. Soarele este timid și nu vrea sa se arate. Frigul a amorțit natura, dând de înțeles că iarna și-a intrat în drepturi.
Privesc la fereastra, cum afară ninge cu fulgi mari și pufoși ca de vată. Totul este acoperit de o mantie albă. Hornurile caselor fumega spre cer. Lacul a înghețat, strălucind ca o oglinda, iar peste el se vedea podul ca o arcadă văruită in alb sidefat. Alături de acesta, stătea opintit și zgribulit omul de zăpadă. Se roagă cu ardoare, sa ningă-n continuare, de parcă ar fi într-un vis amăgitor.
Privind din îndepărtare, constat că acest peisaj natural de iarnă, pare desprins dintr-un tablou pictorial... Ce minunată, este iarna!
