Zestrea fără sfârșit- metafora face trimitere la bogăția pe care am dobandit-o odată cu graiul, o "zestre " care va fi mereu perpetuata de fiecare iubitor al cuvântului. Consider ca aceasta metafora este relevantă ca titlu întrucât comprima esențialul- cuvantul= zestrea cea mai de preț a omenirii.
