Era o zi frumoasă de vară ca oricare alta, însă totuși ceva nu era în regulă. M-am decis să vizitez lumea chiar dacă sunt un creion. Îmi era frică de reacția oamenilor când mă vor vedea pe stradă, sau mai rău ar putea să mă rupă în bucățele ca mai apoi sa ma arunce în foc, dar totuși am decis ca merită să încerc. Am stat si am admirat cerul, am văzut copii jucându-se, animalele dormind la umbră și multe altele. Creionului i s-a făcut frică când a văzut o gașcă de băieți mai mari îndreptându-se fix spre el și a rămas înțepenit în mijlocul străzii. Unul dintre băieți l-a luat în mână, ia mângâiat radiera și ia spus sa aibe grijă de el si sa fie atent ca nu toată lumea este bună la suflet. Auzind acestea a decis sa se întoarcă acasă, dar nu înainte sa mai arunce o privire asupra orașului însorit. Lumea oamenilor este una frumoasă dar și cruda uneori. Trebuie doar sa privim partea frumoasă a lucrurilor.
Sper ca ți-am fost de ajutor
