Răspuns:
Imaginea 2
Explicație:
Era o zi de toamna. Puteai vedea afara cum se vestejesc copacii și frunzele cad una câte una pana lasă copacii dezveliti.
Eu stăteam la geam fiindcă adese ori îmi place sa vad cum trece trenul și pot sa ii număr vagoanele.
Însă, astăzi era cineva neobisnuit; un cățel pletos cu parul negru ca și cărbunele stătea pe una din sine. Eu știam ca trenul trebuia sa vina asa ca am început sa strig la câine sa se dea din calea acestuia. Câinele părea ca este pierdut într-o alta lume și ca nici nu vrea sa asculte ce scoteam eu pe gura.
Sătulă sa mai strig, an ieșit și m-am dus sa îl iau de acolo. Atunci când m-am apropiat am văzut ca are un picior rupt și ca nu putea sa se miște. Pe loc mi s-a înmuiat inima și l-am luat de acolo. L-am spălat și l-am dus la doctor. De atunci suntem prieteni de nedespărțit!
