Nu cred că există cineva care nu s-a jucat „De-a v-aţi ascunselea”. Nu pot să uit cât de tare ne distram când Alexandru (un băiat ceva mai înalt decât restul copiilor) îl punea mereu pe Liviu (cel mai pipernicit dintre noi) să „scape turma”. Îl împingea într-un boschet şi săracul stătea chircit acolo până primea semnalul de ieşire.
