Am plecat cu bunica si matusa in padure sa adunam fragute. Drumul era anevoios si aerul era sufocant, am avut noroc cu multitudinea copacilor ce ne tineau umbra. Eu eram din cale-afara de bucuros si ma ascundeam de ele dupa ficare copac. La un moment dat am vazut m-am decis sa o sperii putin pe bunica si sa o placalesc ca a venot ursul. Ma ascund dupa un tufin mai mare, plin cu mure coapte si dulci si incep a striga:
-Mor-mor-mor, mor-mor-mor...
-Mamito sai ca vine urso, sai ca ne mananca!
-Aoloo..unde e Goe! Goe, pusor, fugi ca vine ursul!
Eu, bineinteles nu am zis nimic si am zis mai tare:
-Mor-mor-mor...
-Matitoo... sai ca vine, ce ne facem?
-Hai sus in copaca sa nu ne vada
Am asteptat sa se urce amandoua o vrema,pana s-au dat in cap si peste cap ca nu au reusir, iar dupa am iesit si le-am zis:
-Pupezelor,ce faceti voi doua acolo, va ascudeti de mine cumva?
-Goe, mama, am crezut ca te-a mancat ursul, hai la mamaia sa iti dea ciocolatica!
Mult mi-a mai placut farsa de atunci. Ele nu mai intra in padure de frica ursului, iar eu mereu le amintesc de isprava pe care au avut-o!
Sper ca ti-am fost de ajutor!
